Filosofia Formei Înscrie-te ca vorbitor
UNESCO Brâncuși 150 — 150 de ani de la naștere
Conferință internațională · Târgu Jiu, România

Filosofia Formei

Cod QR — Filosofia Formei Scanează codul pentru înregistrare
Brâncuși · 150 de ani de la naștere

Conferința Internațională „Filosofia Formei” reprezintă o platformă academică și culturală dedicată explorării raporturilor dintre formă, creație, cunoaștere și condiția umană, inspirate de spiritul brâncușian.

Vezi mai mult

Celebrăm astfel moștenirea intelectuală și artistică a lui Constantin Brâncuși la 150 de ani de la nașterea sa. Cu această ocazie am invitat filosofi, istorici ai artei, artiști vizuali, curatori, arhitecți, antropologi și cercetători din diverse domenii să împărtășească perspective noi asupra vieții și operei sale.

Conferința „Filosofia Formei” își asumă misiunea de a reevalua această moștenire din perspectiva marilor dezbateri contemporane privind estetica, identitatea culturală, modernitatea și universalitatea artei. Opera brâncușiană va fi abordată nu doar ca reper major al sculpturii moderne, ci și ca expresie a unei filosofii a esențializării, în care forma devine limbaj al adevărului, al libertății și al sensurilor profunde.

Conferința urmărește să creeze un spațiu privilegiat de reflecție și să devină un veritabil laborator internațional de idei, dedicat examinării relației dintre creație și sens, dintre materie și spirit, dintre tradiție și inovație.

Conferința internațională „Filosofia Formei” se va desfășura între 22 și 26 octombrie în orașul lui Brâncuși. Ea este organizată de Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Primăria Municipiului Târgu Jiu, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, sub patronajul Președintelui României, având ca parteneri internaționali…

Panelurile și discursurile-cheie vor avea loc la Universitatea „Constantin Brâncuși”, la câțiva pași de ansamblul sculptural care reprezintă opera culminantă a lui Brâncuși.

Programul include și vizite la locul nașterii lui Brâncuși, la casa-muzeu memorială din Hobița. Vor fi vizionate lucrările marelui sculptor din colecția Muzeului de Artă Craiova. Cu prilejul conferinței va fi vernisată o expoziție dedicată operei lui Brâncuși.

Comitetul științific al Conferinței este condus de Dr. Jonathan Vernon, specialist în Brâncuși, fost lector asociat la The Courtauld Institute of Art și fost cercetător postdoctoral la Leonard A. Lauder Center for Modern Art de la Metropolitan Museum of Art, New York.

Perioadă22–26 octombrie 2026
GazdăUniversitatea „Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu
Limbi de lucruRomână & engleză

Simplitatea nu este un scop în artă, dar ajungi la simplitate fără voia ta, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor.

— Constantin Brâncuși
Sculptorul

Aici a început sculptura modernă.

Născut în 1876 la Hobița, Constantin Brâncuși a devenit una dintre figurile fondatoare ale artei moderne. A redus figura la esența ei — pasărea la zbor, capul la un ou, îmbrățișarea la un singur bloc de piatră — și astfel a schimbat ce poate fi sculptura.

Opera sa a oferit întotdeauna o rezervă profundă de speculație filozofică, poetică și critică — deși sculptorul însuși s-a ferit mereu de cuvântul scris.

La Paris și-a păstrat faimosul atelier alb și i-a avut în cercul apropiat pe Duchamp, Modigliani și Man Ray. La Târgu Jiu a lăsat un ansamblu monumental alături de care orașul trăiește de aproape nouăzeci de ani.

Apel la contribuții

Opt paneluri, o întrebare: ce a însemnat Brâncuși?

Prin arhive, texte netraduse, obiecte din colecții internaționale și practici artistice subreprezentate, conferința reunește o delegație interdisciplinară în jurul a opt direcții de cercetare.

Masa Tăcerii / Table of Silence — Brâncuși, Târgu Jiu
1

Creațiile lui Brâncuși. Fundamente și perspective criticeBrâncuși’s Creations. Foundations and Critical Perspectives

Vezi mai mult

Diferite interpretări ale operei lui Brâncuși i-au modelat receptarea atât în România, cât și pe plan internațional. Istorici de artă, curatori și critici au propus o gamă vastă de interpretări ale artei sale, de la misticism la modernism, de la platonism la poststructuralism. În expoziții, muzeele și galeriile au aplicat aceste cadre pentru a re-povesti istoria artei secolului al XX-lea.

Acest panel invită participanții să evalueze modul în care expozițiile, evenimentele și cercetările științifice pe care le întruchipează arta lui Brâncuși au modelat înțelegerea acesteia de-a lungul timpului.

Diverse interpretations of Brâncuși’s work have shaped its reception both in Romania and internationally. Art historians, curators and critics have proposed a vast range of readings of his art, from mysticism to modernism, from Platonism to post-structuralism. In their exhibitions, museums and galleries have applied these frameworks to retell the history of twentieth-century art.

This panel invites participants to assess how the exhibitions, events and scholarly research embodied by Brâncuși’s art have shaped its understanding over time.

2

Filosofia formei. Ontologie, esență și materie în opera brâncușianăThe Philosophy of Form. Ontology, Essence and Matter in Brâncuși’s Work

Vezi mai mult

Fundamentele filosofice care susțin opera lui Brâncuși, depășind simpla analiză formală pentru a interoga statutul ontologic al sculpturii sale. Participanții sunt invitați să dezbată influențele și convergențele gândirii brâncușiene cu curentele filosofice majore: de la ecourile platonismului și căutarea esenței eidetice, la vitalismul bergsonian și fenomenologia spațiului.

Panelul vizează modul în care artistul a redefinit raportul dintre materie și spirit, transformând forma vizuală într-un vehicul al cunoașterii metafizice.

This panel addresses the philosophical foundations underpinning Brâncuși’s work, moving beyond mere formal analysis to interrogate the ontological status of his sculpture. Participants are invited to debate the influences on, and convergences of, Brâncușian thought with major philosophical currents: from the echoes of Platonism and the pursuit of eidetic essence, to Bergsonian vitalism and the phenomenology of space.

The panel focuses on the way the artist redefined the relationship between matter and spirit, transforming visual form into a vehicle of metaphysical knowledge.

3

Autenticitate, conservare și expertiză științifică. Arta contemporană a investigațiilorAuthenticity, Conservation and Scientific Expertise. The Contemporary Art of Investigation

Vezi mai mult

Istoria cu meandrele ei a avut un impact profund asupra moștenirii culturale brâncușiene. Acest panel examinează modul în care opera lui Brâncuși a fost gestionată, expertizată și conservată de-a lungul timpului. Este un spațiu de dezbatere privind complexitatea turnărilor postume, provocările autentificării pe piața internațională de artă, revendicările de proprietate și impactul actelor de vandalism.

De asemenea, panelul explorează modul în care tehnicile de conservare aflate în continuă evoluție și investigațiile științifice de laborator asupra materialelor pot extinde cunoașterea practicilor de atelier ale sculptorului.

History, with all its twists and turns, has had a profound impact on the Brâncușian cultural legacy. This panel examines how Brâncuși’s work has been managed, appraised and conserved over time. It provides a forum for debate on the complexity of posthumous casts, the challenges of authentication on the international art market, ownership claims, and the impact of acts of vandalism.

The panel also explores how continually evolving conservation techniques and scientific laboratory investigations of materials can expand our knowledge of the sculptor’s studio practices.

4

Atelierul parizian și rețelele avangardei. Dialogul sculptură-fotografie, arhitectură, performance și muzică. Dialogul cu artiștii contemporaniThe Parisian Studio and the Networks of the Avant-Garde. The Dialogue between Sculpture and Photography, Architecture, Performance and Music. The Dialogue with Contemporary Artists

Vezi mai mult

Depășind viziunea clasică a spațiului de lucru, atelierul din Impasse Ronsin s-a constituit deopotrivă într-un veritabil Gesamtkunstwerk (operă de artă totală) și într-un nod vital al rețelelor intelectuale internaționale, contrazicând direct mitul artistului izolat și solitar.

Acest panel analizează dubla dimensiune a ecosistemului brâncușian. Pe de o parte, explorează interdependența dintre sculptură și spațiu: regizarea luminii, utilizarea fotografiei ca extensie a viziunii plastice și mediere a percepției, arhitectura asamblajelor (soclurile ca parte integrantă a operei), precum și rezonanțele performative și muzicale.

Pe de altă parte, panelul propune o radiografie a dialogului său cu efervescența avangardei, de la prieteniile profunde la colaborările punctuale (Modigliani, Duchamp, Léger, Tzara, Satie, Joyce, Pound). Analizând modul în care aceste schimburi de idei i-au influențat sau validat deciziile estetice, dezbaterea oferă o indispensabilă contextualizare istorică și sociologică a practicilor artistului.

Transcending the classical notion of a workspace, the studio in the Impasse Ronsin constituted at once a veritable Gesamtkunstwerk (total work of art) and a vital node within international intellectual networks, directly contradicting the myth of the isolated, solitary artist.

This panel analyses the dual dimension of the Brâncușian ecosystem. On the one hand, it explores the interdependence between sculpture and space: the staging of light, the use of photography as an extension of plastic vision and a mediation of perception, the architecture of the assemblages (the bases as an integral part of the work), as well as their performative and musical resonances.

On the other hand, the panel offers a close examination of his dialogue with the effervescence of the avant-garde, from deep friendships to occasional collaborations (Modigliani, Duchamp, Léger, Tzara, Satie, Joyce, Pound). By analysing how these exchanges of ideas influenced or validated his aesthetic decisions, the discussion provides an indispensable historical and sociological contextualisation of the artist’s practices.

5

Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu: Axis Mundi, spațiu public și identitate civicăThe Monumental Ensemble of Târgu Jiu: Axis Mundi, Public Space and Civic Identity

Vezi mai mult

Dincolo de atelierul alb din Impasse Ronsin, sculptura lui Brâncuși a căpătat o dimensiune ontologică majoră în spațiul public: aceea de a materializa memoria colectivă și de a sacraliza experiența umană. La Târgu Jiu, forma plastică transcende simpla funcție comemorativă pentru a institui, în sens fenomenologic, o deschidere a lumii — un spațiu în care materia ordonează haosul istoric, iar jertfa unei comunități este sustrasă timpului profan și integrată într-o durată cosmică, eternă.

Panelul este dedicat interpretărilor contemporane ale Ansamblului de la Târgu Jiu ca operă monumentală integrată urban, explorând modul în care arta construiește identitate civică, comemorează trauma istorică (Primul Război Mondial) și propune întrebări esențiale în gestionarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare comunitară.

Beyond the white studio in the Impasse Ronsin, Brâncuși’s sculpture acquired a major ontological dimension in the public space: that of materialising collective memory and sacralising human experience. At Târgu Jiu, plastic form transcends its purely commemorative function to institute, in the phenomenological sense, an opening of the world — a space in which matter orders historical chaos, and the sacrifice of a community is withdrawn from profane time and integrated into a cosmic, eternal duration.

The panel is devoted to contemporary interpretations of the Târgu Jiu Ensemble as a monumental work integrated into the urban fabric, exploring how art constructs civic identity, commemorates historical trauma (the First World War), and raises essential questions concerning the management of cultural heritage as a driver of community development.

6

Arhive, istoriografie și mitologie. Reconstituirea biografiei brâncușieneArchives, Historiography and Mythology. Reconstructing the Brâncușian Biography

Vezi mai mult

Societatea și cultura românească au modelat profund opera lui Brâncuși. De la anii de tinerețe și educația artistică a sculptorului, până la prezența lucrărilor-cheie și a unei bibliografii bogate în țara sa natală, interesul pentru figura artistului a generat o investiție academică profundă.

Panelul se adresează cercetătorilor preocupați de studierea arhivelor de stat, a corespondenței, a dosarelor de urmărire și a documentelor inedite. Discuția va viza tensiunea dintre mitologizarea figurii artistului și datele istorice revelate de documente, întregind astfel figura sa în posteritate.

Romanian society and culture profoundly shaped Brâncuși’s work. From the sculptor’s formative years and artistic education to the presence of key works and a rich bibliography in his native country, interest in the figure of the artist has generated a deep scholarly investment.

The panel addresses researchers engaged in the study of state archives, correspondence, surveillance files and previously unpublished documents. The discussion will focus on the tension between the mythologising of the artist’s figure and the historical facts revealed by the documents, thereby completing his portrait for posterity.

7

Opera lui Brâncuși, moștenire a viitorului. Ecouri și rezonanțe.Brâncuși’s Work, a Legacy of the Future. Echoes and Resonances

Vezi mai mult

Opera lui Brâncuși a fost adesea interpretată ca fiind fundamental legată de căutarea modernistă a idealului și a absolutului. Brâncuși este, astfel, o resursă excepțională pentru secolul al XXI-lea, deopotrivă pentru artiști, dar și pentru cercetătorii atașați spiritului perspectivelor interdisciplinare. Brâncuși continuă să inspire generații succesive de sculptori, pictori, fotografi, regizori, scriitori din întreaga lume, dar și pe pionierii noilor forme în arhitectură și design, pe cercetătorii formelor generative stimulate de inteligența artificială, pe partizanii noii geometrii ori pe pasionații de biomimetică.

Panelul investighează modul în care vocabularul brâncușian continuă să fie asimilat, citat, deturnat sau continuat în arta contemporană la nivel global. Cum pot noile abordări să aducă opera lui Brâncuși în secolul al XXI-lea, ca o veritabilă moștenire a viitorului?

Brâncuși’s work has often been interpreted as fundamentally bound to the modernist quest for the ideal and the absolute. Brâncuși is thus an exceptional resource for the twenty-first century, both for artists and for researchers committed to the spirit of interdisciplinary perspectives. Brâncuși continues to inspire successive generations of sculptors, painters, photographers, filmmakers and writers across the world, as well as the pioneers of new forms in architecture and design, researchers into generative forms driven by artificial intelligence, proponents of the new geometry, and enthusiasts of biomimetics.

The panel investigates how the Brâncușian vocabulary continues to be assimilated, quoted, subverted or extended in contemporary art worldwide. How can new approaches carry Brâncuși’s work into the twenty-first century, as a true legacy of the future?

8

Patrimoniul Mondial din perspectiva UNESCO: Provocările actuale pentru siturile de patrimoniu din România și din regiuneWorld Heritage from the UNESCO Perspective: Current Challenges for Heritage Sites in Romania and the Region

Vezi mai mult

Dezbaterea se va concentra pe protejarea, managementul, monitorizarea, dezvoltarea durabilă și conservarea Valorii Universale Excepționale. Panelul va reuni reprezentanți ai Comisiilor Naționale UNESCO, ai Institutului Național al Patrimoniului, administratori ai siturilor Patrimoniului Mondial din România, experți în conservare, specialiști academici și actori instituționali relevanți.

Vor fi examinate aspecte cheie precum eficacitatea planurilor de management, rolul zonelor tampon, presiunile urbane și turistice, riscurile legate de climă, coordonarea instituțională, deficitul de finanțare și implicarea comunităților locale în protejarea patrimoniului.

O atenție deosebită va fi acordată experienței României cu siturile Patrimoniului Mondial, precum și oportunităților de cooperare dintre România și Republica Moldova prin intermediul Comisiilor Naționale UNESCO, al Rețelei UNITWIN, al parteneriatelor academice și al schimburilor profesionale între specialiștii în patrimoniu.

The debate will focus on the protection, management, monitoring, sustainable development and conservation of Outstanding Universal Value. The panel will bring together representatives of the UNESCO National Commissions, the National Institute of Heritage, administrators of World Heritage sites in Romania, conservation experts, academic specialists and relevant institutional stakeholders.

Key issues will be examined, including the effectiveness of management plans, the role of buffer zones, urban and tourism pressures, climate-related risks, institutional coordination, funding shortfalls, and the involvement of local communities in heritage protection.

Particular attention will be devoted to Romania’s experience with its World Heritage sites, as well as to opportunities for cooperation between Romania and the Republic of Moldova through the UNESCO National Commissions, the UNITWIN Network, academic partnerships and professional exchanges among heritage specialists.

Înscrierea vorbitorilor

Propune o lucrare

Termen limită20 august 2026
Notificări11 septembrie 2026
Conferință22 oct. 2026

Trimite-ne propunerea pe email: un rezumat de până la 300 de cuvinte, cu numele, instituția și panelul vizat. Propunerile sunt evaluate de comitetul științific; vei primi o confirmare în termen de cinci zile lucrătoare.

Trimite propunerea la: brancusi150@gmail.com
Ghid pentru autori

Reguli pentru publicare

Template articol

Articolul complet, destinat volumului conferinței, se redactează în Times New Roman în română sau engleză și se trimite ca fișier Word (.doc / .docx).

Titlul articolului
Cu majuscule, TNR 12, bold, centrat.
Autori
Prenume și nume (cu majuscule), TNR 12, bold, aliniere la dreapta. Într-o notă de subsol se trec prenumele și numele, afilierea instituțională și adresa de e-mail (TNR 10).
Rezumat
TNR 10, italic, justificat, spațiere la un rând, cu alineat la începutul fiecărui paragraf. Prezintă obiectivele, metodele de cercetare, colectarea și prelucrarea datelor și rezultatele principale. Maximum 250 de cuvinte.
Cuvinte-cheie
4–7 termeni (cuvinte sau sintagme), în ordinea descrescătoare a relevanței, corelați cu titlul și rezumatul (TNR 10, italic).
Text principal
TNR 12, justificat, spațiere la 1,5 rânduri, cu alineat la începutul fiecărui paragraf. Introducerea și concluziile nu se numerotează; celelalte subsecțiuni se numerotează. Întindere: 4–12 pagini.
Note de subsol
Prenumele și numele autorului, titlul lucrării (italic), editura, locul, anul apariției, pagina/paginile (TNR 10). Pentru articole: prenume, nume, titlul articolului, volumul (italic), numărul, anul apariției, pagina/paginile (p/pp).
Stil de citare
Autor–număr.
Bibliografie
Sursele citate în text apar în lista de referințe: nume, prenume, titlul lucrării (italic), editura, locul, anul, pagina/paginile (TNR 12). Pentru articole: prenume, nume, titlul articolului, volumul (italic), numărul, anul, pagina/paginile (p/pp).
Template abstract

Rezumatul pentru înscriere se redactează în Times New Roman în română sau engleză și se trimite ca fișier Word (.doc / .docx).

Titlul rezumatului
TNR 14, bold, paragraf centrat.
Autori
TNR 12, regular, centrat — de forma A. B. Nume; C. D. Nume* (* autorul corespondent).
Afiliere și contact
Adresa instituției și e-mailul autorului corespondent, TNR 12, regular, centrat.
Text principal
TNR 12, regular, justificat (aliniat pe ambele margini).
Formatarea paginii
Pagină A4, cu margini de 1 inch (2,54 cm) pe fiecare latură. Formatarea paginii și a marginilor nu se modifică.
Limită
Maximum 300 de cuvinte. Rezumatele care nu respectă cerințele de formatare vor fi returnate; comitetul de organizare își rezervă dreptul de a le edita pentru o formatare corectă.
Paneluri
Rezumatul vizează unul dintre cele opt paneluri tematice enumerate mai sus.
Figuri / Scheme
Se inserează doar fișiere în format TIFF sau JPEG.
Termen de trimitere
Conform termenului-limită indicat mai sus (20 august 2026).
Taxă
Nu există taxă de participare la conferință.
Cuvinte-cheie
Maximum 5 (cinci), TNR 12, regular, justificat.
Comitetul științific

MembriMembers

Comitetul selectează contribuțiile și conturează programul intelectual, asigurând rigoarea celor opt paneluri.

Dr. Doina Lemny

Dr. Doina Lemny

fost muzeograf la Musée national d’art moderneHonorary Curator at the National Museum of Modern Art
Centre Pompidou, Paris
Dr. Jonathan Vernon

Dr. Jonathan Vernon

Istoric de Artă
Associate Director at Woburn Partners
Dr. Inga Fraser

Dr. Inga Fraser

Senior Curator, House and Collection
Kettle’s Yard
Dr. Matthew Gale

Dr. Matthew Gale

Istoric de artă și curator
Cornel Mihalache

Cornel Mihalache

Manager
Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Primăria Municipiului Târgu Jiu
Cătălin Davidescu

Cătălin Davidescu

Critic de artă
Uniunea Artiștilor Plastici din România
Codrin Tăut

Codrin Tăut

Expert
Comisia Națională a României pentru UNESCO
Madlen Șerban

Madlen Șerban

Cadru Didactic Asociat
Universitatea București
Roxana Rădvan

Roxana Rădvan

Director
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE
Cristian-Robert Velescu

Cristian-Robert Velescu

Istoric și critic de artă
Matei Stîrcea-Crăciun

Matei Stîrcea-Crăciun

Cercetător
Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române
Adrian Tudor Drăghici

Adrian Tudor Drăghici

Doctor în istorie
Organizatori

Echipa

Conferința este organizată de Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu împreună cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Județean Gorj și Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (ICDI).

Luminița-Georgeta Popescu

PhD Luminița-Georgeta Popescu

Președinte
Rector
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Ștefan-Sorinel Ghimiși

PhD Ștefan-Sorinel Ghimiși

Prorector
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Aniela Bălăcescu

PhD Aniela Bălăcescu

Profesor
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Ana-Daria Ionescu-Haidău

Prof. Dr. Arte plastice Ana-Daria Ionescu-Haidău

Conferențiar Universitar
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Letiția-Violeta Ghimiși

PhD Student Letiția-Violeta Ghimiși

Cercetător Asistent
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Adrian Preda

PhD Adrian Preda

Cadru didactic asociat
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Eduard Enache

Eduard Enache

Istoric de artă, jurnalist cultural
Parteneri instituționali

Parteneri oficiali

Evenimentul este organizat în parteneriat cu instituții din țară și străinătate.