Abstract
According to historical and oral testimonies, some Roma groups traditionally wear gold coin necklaces as part of their traditional attire.
These ornaments have a long history, and in the collective imagination of non-Roma populations they are often regarded as a genuine identity marker. Furthermore, some of the Roma individuals interviewed emphasized the distinctive and specific character of these adornments.
Historical evidence indicates that these ornaments may have originated through a process of cultural borrowing from the populations with whom Roma communities came into contact. Over time, however, Roma traditions invested them with particular meanings and significance.
Gold coin necklaces symbolize wealth and prestige. In some cases, they distinguish different Roma groups from one another, functioning as an inter-group identity marker. At the same time, they have served, and continue to serve, as a means of storing wealth and transporting financial assets.
Under the communist regime, Roma communities suffered as a result of the confiscation of these gold coins. Following the 1989 Revolution, only part of the confiscated property was recovered by the descendants of the Roma families concerned.
The gold coin necklace thus represents a genuine historical element, one that is nevertheless imbued with complex symbolic meanings within Roma communities. It functions as an identity marker endowed with strong symbolic significance.
These ornaments have a long history, and in the collective imagination of non-Roma populations they are often regarded as a genuine identity marker. Furthermore, some of the Roma individuals interviewed emphasized the distinctive and specific character of these adornments.
Historical evidence indicates that these ornaments may have originated through a process of cultural borrowing from the populations with whom Roma communities came into contact. Over time, however, Roma traditions invested them with particular meanings and significance.
Gold coin necklaces symbolize wealth and prestige. In some cases, they distinguish different Roma groups from one another, functioning as an inter-group identity marker. At the same time, they have served, and continue to serve, as a means of storing wealth and transporting financial assets.
Under the communist regime, Roma communities suffered as a result of the confiscation of these gold coins. Following the 1989 Revolution, only part of the confiscated property was recovered by the descendants of the Roma families concerned.
The gold coin necklace thus represents a genuine historical element, one that is nevertheless imbued with complex symbolic meanings within Roma communities. It functions as an identity marker endowed with strong symbolic significance.
Keywords
gold coin necklaces
identity marker
Roma
communism
cultural borrowing
Article history
Published
01.07.2026
Author information
Recommended citation
Dan-Victor Trufaș (2026). Gold Coin Necklaces Among the Roma: Between Tradition, Historical Reality, and Ethnic Identity. Horizons for Sustainability, 1(1), 77–92. https://doi.org/10.65631/HS.1(25).2026.8
References
I. MONOGRAPHS AND REFERENCE WORKS
1. Alexandrescu, Gabriela (ed.). Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Editura Salvați Copiii, Bucharest, 2004.
2. Bâtcă, Maria. Costumul popular românesc. Album de artă populară. Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Bucharest, 2006.
3. Borcoi, Jupiter; Sarău, Gheorghe; Pandelică, Nicolae; Cordovan, Ionel. Povești și povestiri rrome (Paramićă thaj phenimata le rromenqe). Editura Arena Cărții, Botoșani, 2012.
4. Cioabă, Luminița Mihai. Lacrimi rome = Romane asva. Editura Ro Media, Bucharest, 2006.
5. Enăchescu-Cantemir, Alexandrina. Portul popular românesc. Porturi din deosebite ținuturi românești. Scrisul Românesc S.A., Craiova, 1939. Available at: https://archive.org/details/alexandrina-enachescu-cantemir-portul-popular-romanesc-1938/page/139/mode/2up (accessed 7 June 2026).
6. Fraser, Angus. Țiganii. Originile, migrația și prezența lor în Europa. Editura Humanitas, Bucharest, 2017.
7. Grigore, Delia. Rromanipen. Fundamente ale culturii rromani. Centrul Național de Cultură a Romilor Romano Kher, Bucharest, n.d. Available at: https://rom4india.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/03/464258820-rromanipen-fundamente-ale-culturii-rromani-pdf.pdf (accessed 1 June 2026).
8. Kenrick, Donald. Rromii: din India la Mediterana. Migrația rromilor. Editura Alternative, Bucharest, 1998.
9. Marushiakova, Elena; Popov, Vesselin (eds.). Roma Voices in History. A Source Book. Volume 1: Romania. Brill/Schöningh, Paderborn, 2021.
10. Mihailescu, Vintilă; Matei, Petre (eds.). Condiția romă și schimbarea discursului. Editura Polirom, Bucharest, 2014.
11. Nastasă-Matei, Irina (ed.). Rromii din România. Identitate și alteritate. Manual auxiliar didactic. Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, n.d.
12. Petcuț, Petre; Grigore, Delia; Sandu, Maria. Istoria și tradițiile rromilor. Editura Ro Media, Bucharest, 2003.
13. Rădulescu, Speranța. Taifasuri despre muzica țigănească. Editura Paideia, Bucharest, 2015.
14. Ștefănoi, Doina; Popoiu, Paula. Costumul românesc de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Editura Alcor Edimpex, Bucharest, 2008.
15. Trufaș, Dan-Victor. Profilul și imaginea rromilor în mentalul colectiv hunedorean. 1918–1989. Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2022.
16. Vîlcu, Aurel; Dima, Mihai. Monede de aur din colecții românești. Institutul de Memorie Culturală (cIMeC), Bucharest, 2001. Available at: https://www.cimec.ro/numismatica/aur/cd/1.htm (accessed 7 June 2026).
II. SCHOLARLY STUDIES AND ARTICLES
1. Cărpuș, Olga. “Rromii carpatici”, in Alexandrescu, Gabriela (ed.), Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Editura Salvați Copiii, Bucharest, 2004.
2. Giani, Grigore Muti; Moisescu, Sorin Cristian. “Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călărășeni”, in Alexandrescu, Gabriela (ed.), Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Editura Salvați Copiii, Bucharest, 2004.
3. Hasdeu Miric, Iulia. “Corp și veșminte ale femeilor rome din România. O perspectivă antropologică”, in Mihailescu, Vintilă; Matei, Petre (eds.), Condiția romă și schimbarea discursului. Editura Polirom, Bucharest, 2014.
4. Lăzurică, G.A. “Un cuvânt din partea mea către femeile rome”, in Marushiakova, Elena; Popov, Vesselin (eds.), Roma Voices in History. A Source Book. Volume 1: Romania. Brill/Schöningh, Paderborn, 2021.
5. Nicolau, Margareta. “La Junimea muzicală”, in Marushiakova, Elena; Popov, Vesselin (eds.), Roma Voices in History. A Source Book. Volume 1: Romania. Brill/Schöningh, Paderborn, 2021.
6. Rotaru, Florentina. “Valori culturale regăsite în etnia rromă”, in Multicultural Education, Training Space for Values Education, 2nd Edition. Available at: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-270-278.pdf (accessed 1 June 2026).
7. Stănescu, Camelia. “Rromii căldărari”, in Alexandrescu, Gabriela (ed.), Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Editura Salvați Copiii, Bucharest, 2004. Available at: https://mh.edu.ro/fisiere/minoritati%20nationale/Traditii_%20ale_%20rromilor_%20din_%20spatiul_%20romanesc.pdf (accessed 1 June 2026).
8. Tesăr, Cătălina. “Țigan bun tradițional în România, cerșetor de-etnicizat în străinătate. Politici ale re-prezentării publice și etica muncii la romii cortorari”, in Toma, Ștefania; Fosztó, László (eds.), Spectrum. Cercetări sociale despre romi. Editura ISPMN and Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011.
9. Winstedt, E.O. “The Gypsy Copersmiths' Invasion of 1911–1913”, Journal of the Gypsy Lore Society, 2nd Series, vol. 6, 1912–1913.
III. ONLINE SOURCES, PRESS ARTICLES, AND INTERVIEWS
1. “Portul tradițional al romilor”, Roma's Stories. Available at: https://www.romastories.ro/portul-traditional-al-romilor/ (accessed 1 June 2026).
2. “Splendoarea portului tradițional al romilor: femei și bărbați în culori și tradiții”, Povești Romantice. Available at: https://www.povestiromantice.ro/splendoarea-portului-traditional-al-romilor-femei-si-barbati-in-culori-si-traditii/ (accessed 1 June 2026).
3. “Traian Băsescu a dansat țigănește, la Festivalul romilor de la Costești!”, Știrile ProTV, 8 September 2009, updated: October 2025. Available at: https://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-a-dansat-alaturi-de-florin-cioaba-la-festivalul-romilor.html (accessed 7 June 2026).
4. Canal 33. “Unde este aurul ţiganilor? Restituirea salbelor după 1989”, interview with Florin Motoi, YouTube, available at: https://www.youtube.com/watch?v=A66uDPpfmwQ, accessed 1 June 2026.
5. Caruso, Stephanie. “Wearing Coins in Late Antiquity”, The Metropolitan Museum of Art, 23 January 2024. Available at: https://www.metmuseum.org/perspectives/gold-pectoral-with-coins (accessed 6 June 2026).
6. Dobrescu, Petre. “Țiganii declanșează goana după aur”, Libertatea. Available at: https://www.libertatea.ro/stiri/tiganii-declanseaza-goana-dupa-aur-45555 (accessed 2 June 2026).
7. Găină, Ramona. “Ce simbolizează, de fapt, salbele țigănești? Unde își fac țiganii bănuții de aur și câte monede se pun în salba unei fete considerată o «partidă bună»”, Adevărul, 26 March 2015. Available at: https://adevarul.ro/stiri-locale/sibiu/ce-simbolizeaza-de-fapt-salbele-tiganesti-unde-1610395.html (accessed 7 June 2026).
8. Georgescu, Alexandra. “Cum confisca Miliția aurul țiganilor de la Strehaia”, Adevărul, 26 March 2015. Available at: https://adevarul.ro/stiri-locale/turnu-severin/cum-confisca-militia-aurul-tiganilor-de-la-1607858.html (accessed 2 June 2026).
9. Grigore, Delia. “Căsătoria în cultura tradițională rromani”, Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher. Available at: https://cncr.gov.ro/casatoria-in-cultura-traditionala-rromani/ (accessed 1 June 2026).
10. Mihailă, Patricia. “Hainele tradiționale romani, între simboluri și utilitate practică. Explicăm”, Moldova.org, 26 December 2023. Available at: https://www.moldova.org/hainele-traditionale-romani-intre-simboluri-si-utilitate-practica-explicam/ (accessed 1 June 2026).
11. Vasiliță, Ștefan. “Cocoșeii de aur – de unde și până unde?”, Historia. Available at: https://historia.ro/sectiune/general/cocoseii-de-aur-de-unde-si-pana-unde-572985.html (accessed 2 June 2026).
12. Zoltan, Petru. “La noi aurul e ca pământul la români”, Jurnalul Național. 7 September 2009, Available at: https://jurnalul.ro/editie-de-colectie/povestea-aurului/la-noi-aurul-e-ca-pamantul-la-romani-520117.html (accessed 2 June 2026).
IV. ORAL SOURCES
C.E. (Romanian, 38 years old, Hunedoara), interview conducted by the author.
G.M. (Roma, 16 years old, Deva), interview conducted by the author.
O.R. (Romanian, 40 years old, Hunedoara), interview conducted by the author.