Simpozion Național „Brâncuși, contemporan perpetuu” – Ediția a III-a
18 – 19 februarie 2025, Târgu-Jiu, România

DESCHIDEREA OFICIALĂ

Evenimentul a fost deschis de către Aniela Bălăcescu, Director al Institutului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, și Ghimisi Ștefan Sorinel, Prorector al Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

În alocuțiunea sa, Aniela Bălăcescu a transmis un mesaj de bun venit tuturor participanților, subliniind importanța simpozionului ca spațiu de reflecție și schimb de idei în jurul operei lui Brâncuși. Aceasta a evidențiat rolul institutului în promovarea cercetării și în consolidarea legăturii dintre patrimoniul cultural și mediul academic.

La rândul său, Ghimisi Ștefan Sorinel a accentuat angajamentul universității față de valorificarea moștenirii culturale a lui Brâncuși și contribuția acestuia la identitatea artistică internațională. A subliniat, de asemenea, că evenimentele de acest tip reprezintă o oportunitate de a aduce împreună experți și tineri cercetători într-un cadru academic de înaltă ținută.

1. Introducere

Simpozionul Național „Brâncuși, contemporan perpetuu” – Ediția a III-a s-a desfășurat în perioada 18 – 19 februarie 2025, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu și Muzeul Național „Constantin Brâncuși”. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare al universității, în parteneriat cu mai instituții culturale din România.

Obiectivul principal al simpozionului a fost promovarea moștenirii artistice a lui Constantin Brâncuși și analiza influenței operei sale asupra artei contemporane.

2. Prezentări și contribuții

Adrian Marcel Tudor Drăghici, cercetător științific la Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, a evidențiat semnificația „Ansamblului Monumental Brâncuși” de la Târgu-Jiu, care, începând cu anul 2024, a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. S-a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri adecvate de protejare și gestionare, atât la nivel central, cât și local, având în vedere valoarea sa inestimabilă. Totodată, s-a discutat despre rolul acestui ansamblu în consolidarea imaginii internaționale a României și despre potențialul său de a atrage un număr mai mare de turiști și cercetători.

Rusalia Crăciunoiu, muzeograf la Muzeul de Artă din Craiova, a oferit o perspectivă detaliată asupra uneia dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Brâncuși, „Domnișoara Pogany”, subliniind caracterul său inovator și abordarea revoluționară asupra portretisticii. A fost evidențiată combinația dintre tradiția sculpturală și expresivitatea modernă, precum și impactul pe care această lucrare l-a avut asupra artei internaționale. Prezentarea a inclus și detalii despre contextul în care lucrarea a fost realizată și receptată, punctând importanța expoziției Armory Show din New York (1913) pentru consacrarea internațională a artistului.

Victor-Albinel Firescu, muzeograf la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, a analizat relația dintre Brâncuși și tradițiile satului românesc, punând în evidență modul în care acesta a transformat elementele civilizației rurale într-un limbaj artistic universal. S-a discutat despre influențele culturale și filosofice ale satului românesc asupra operei brâncușiene, menționându-se nume mari ale culturii românești precum Eminescu, Arghezi și Blaga, care au reflectat, la rândul lor, esența valorilor tradiționale. Totodată, s-a pus accent pe rolul exilului în modelarea viziunii artistului, argumentând că plecarea sa în străinătate a fost decisivă pentru maturizarea sa artistică și pentru recunoașterea internațională.

În cadrul evenimentului, profesorul Ion Mocioi, cunoscut cercetător al operei lui Constantin Brâncuși, a susținut o prezentare amplă despre „Coloana Infinită”, una dintre cele mai emblematice lucrări ale sculptorului, analizând multiplele sale interpretări și semnificații în diverse contexte culturale și istorice.

Dumitru-Cătălin Rogojanu, cercetător la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, a detaliat rolul lui Brâncuși ca ambasador cultural al României înainte și după 1989, evidențiind recunoașterea internațională a operei sale.

George Niculescu, cercetător științific, a evidențiat faptul că Brâncuși nu a fost doar un sculptor, ci un inovator care a transformat modul în care percepem arta și spațiul. El a adus în discuție mai multe concepte-cheie care își păstrează relevanța și în arta contemporană

Daniel Dăian, muzeograf la Muzeul Național al Banatului, a oferit o analiză detaliată asupra receptării operei lui Brâncuși în perioada comunistă, subliniind oscilațiile dintre marginalizare și recuperare ideologică. În primii ani ai regimului comunist, Brâncuși a fost respins din cauza separării sale de realismul socialist, însă, începând cu anii ’60, opera sa a fost reinterpretată în conformitate cu politica naționalistă a regimului Ceaușescu. Prezentarea a evidențiat contrastul dintre recunoașterea internațională a artistului și modul în care regimul comunist a încercat să-i controleze imaginea, oferind o perspectivă amplă asupra relației dintre artă și ideologie în această perioadă.

Nicoleta Simona Coleașă, medic primar, a realizat o paralelă între simbolistica sculpturilor lui Brâncuși și conceptul de sănătate, interpretând creațiile sale dintr-o perspectivă interdisciplinară.

3. Expozitii

18 februarie 2025:

În cadrul simpozionului dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuși, expoziția „Identități Vizuale”, organizată de Filiala Târgu-Jiu a UAP din România în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, a adus în prim-plan personalitățile artiștilor locali, punând accent pe teme legate de reprezentare și discurs cultural. Expoziția a explorat modul în care interacțiunea cu opera lui Brâncuși influențează creațiile și viziunea artistică a acestora, subliniind diversitatea și autenticitatea exprimării artistice.

În paralel, expoziția „Brâncuși. Semne și sensuri”, realizată de Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, a adus în fața publicului interpretări artistice ale operei lui Brâncuși realizate de tineri talentați. Expoziția a fost o adevărată celebrare a moștenirii sculptorului român, evidențiind modul în care semnele și formele din lucrările sale sunt transformate de tinerii artiști în noi viziuni și expresii vizuale. Această expoziție a fost un tribut adus creativității și inovației lui Brâncuși, subliniind relevanța și actualitatea operei sale în contextul contemporan.

19 februarie 2025:

Un moment deosebit în cadrul evenimentelor dedicate celebrării moștenirii lui Constantin Brâncuși a fost expoziția de artă grafică europeană „Omagiu lui Brâncuși”, organizată la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” pe 19 februarie, cu ocazia împlinirii a 149 de ani de la nașterea marelui sculptor.

Vernisajul a reunit un remarcabil ansamblu de lucrări originale semnate de artiști de renume ai secolului XX, printre care Marc Chagall, Salvador Dalí, Giorgio de Chirico, Wassily Kandinsky, Henri Matisse, René Magritte, Kazimir Malevich, Joan Miró, Pablo Picasso și Victor Vasarely. Expoziția a evidențiat impactul operei lui Brâncuși asupra climatului artistic internațional, prezentând gravuri și litografii realizate în ateliere prestigioase din Europa, unele dintre acestea fiind expuse în premieră în România.

4. Partenerii evenimentului:

• Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu
• Muzeul de Artă din Craiova
• Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
• Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”
• Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”
• Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara
• Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Târgu-Jiu
• Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu
• Muzeul Național al Banatului

5. Concluzii și impact

Evenimentul s-a desfășurat conform planificării, beneficiind de o participare activă și un nivel ridicat de interes din partea invitaților și publicului.

Rezultate cheie:

✅ Respectarea integrală a programului și agendei
✅ Discuții de înaltă calitate academică și culturală
✅ Implicarea activă a partenerilor și participanților în promovarea patrimoniului cultural
✅ Crearea unui spațiu de interacțiune culturală, de reflecție asupra operei lui Brâncuși.

Simpozionul a consolidat rolul Universității „Constantin Brâncuși” ca promotor al studiilor dedicate operei brâncușiene și a evidențiat importanța artei și culturii în educație și cercetare.